 Problema repatrierii corpurilor românilor decedaţi în Italia a reintrat în atenţia opiniei publice odată cu cazul "Florentina Boaru", românca din Botoşani ucisă de iubitul ei calabrez. Ca în alte zeci de cazuri, familia tinerei nu a avut bani pentru a aduce corpul în patrie.Călin Remus Cincu, reprezentant al sindicatului Federimmigrati, cu sediul la Ravenna, a înaintat, la sfârşitul lunii mai, o propunere pentru instituirea de către statul român a unui fond de urgenţă, prin care să fie asigurat transportul decedaţilor români în Italia, atunci când familia nu dispune de fonduri suficiente. "O forma plauzibilă prin care se poate rezolva problema repatrierii gratuite a decedaţilor din diaspora este introducerea unui sistem asemănător "Fondului de protecţie a victimelor străzii", care este în vigoare azi în Italia", spune Cincu. El ne-a explicat cum funcţionează sistemul: "Societăţile de asigurare participă cu 2,8% din valoarea poliţelor RCA. Se poate crea un fond asemănător şi în România, folosind sistemul Asigurărilor Medicale de Călătorie. Sau se poate adăuga şi o taxă suplimentară autotransportatorilor internaţionali de persoane, spre exemplu 1% din preţul biletului de călătorie. Astfel s-ar obţine sume suficiente pentru repatrierea gratuită a decedaţilor din Diaspora, ale căror familii nu dispun de fonduri". Sute Citeşte mai mult...      
|
 La Universitatea Orientală din Napoli a avut loc recent prezentarea cărţii lui Francesco Saverio Marzaduri, "Noul Val. Il nuovo cinema romeno 1989- 2009", organizată de catedra de Limba şi Literatura Română din cadrul Universităţii. Născut la Bologna în 1977, licenţiat la DAMS, ziarist şi animator de forumuri cinematografice, a realizat în premieră pentru Italia o cercetare minuţioasă, lucidă şi pasională a fenomenului cinematografic românesc.Francesco Saverio Marzaduri, sunteţi primul italian ce s-a ocupat de cinematografia română post-decembristă, cum aţi avut această idee? «Originea acestui volum ia naştere din curiozitate, înainte de toate. Cu toate că m-am ocupat mereu de cinema, nu avusesem ocazia să analizez sau să vizionez opere de producţie românească, deşi mă ocupasem de Estul Europei. Întrebându-mă de ce, dacă există o cinematografie în această ţară, am început cercetarea adunând pe lângă material audio video şi material scris despre acest subiect- cărţi, articole şi eseuri monografice. Între timp, am avut ocazia să cunosc români cu reşedinţa în Italia, ce au trăit evenimentul din 1989. Mărturiile lor mi-au întărit interesul iniţial invitându- mă să investighez raportul dintre cinema şi istoria României, cu o atenţie deosebită asupra Revoluţiei. Cartea a luat viaţă datorită lor şi materialului strâns despre cinematografia Citeşte mai mult...
|
Politologul Giovanni Sartori o atacă în Corriere della Sera pe ministrul Integrării şi poziţiile sale privind reforma cetăţeniei. Potrivit acestuia, imigranţii şi fiii lor nu sunt integrabili, mai bine să fie legaţi pentru totdeauna de un permis de şedere.
Cecile Kyenge nu are nevoie de avocaţi, însă obiectul bătăliei sale, dreptul de cetăţenie pentru un milion de fii de imigranţi, este cel care trebuie apărat în faţa editorialului pe care politologul Giovanni Sartori i l-a dedicat pe 17 iunie pe prima pagină a cotidianului Corriere della Sera. O contribuţie la reflecţie care oscilează între aroganţă academică şi xenofobie şi care, dacă din greşeală ar fi fost semnat de Mario Borghezio, ar fi rezultat coerent, prin multe aspecte, cu declaraţiile de birt al campionului leghist împotriva multiculturalismului. Sartori începe spunând că Letta a ales prost ministrul Integrării. "Născută în Congo, a luat în Italia licenţa în medicină şi s-a specializat în oftalmologie. Ce ştie despre "integrare", ius soli şi prin urmare de ius sanguinis?" se întreabă. Potrivit acestuia, este greu ca o imigrantă care a devenit cetăţean italian, angajată de ani de zile în bătălii în teritoriu pentru politicile de integrare, să poată să înţeleagă ceva privind aceste teme. Mai bine este să ne ilumineze Citeşte mai mult...
|
 Politologul Giovanni Sartori, 89 de ani, considerat unul dintre cei mai mari experţi în ştiinţe politice din lume, a publicat în Corriere della Sera un editorial despre discuţia din jurul modificării legii cetăţeniei pentru fii imigranţilor. Sartori explică de ce, în opinia lui, principiul "ius soli" (dreptul la cetăţenie dat de locul naşterii) nu poate funcţiona. Editorialul se numeşte "L'Italia non è una nazione meticcia. Ecco perché lo ius soli non funziona".Guvernul Monti era puţin haotic, dar poate din cauza grabei şi pentru că Monti nu aparţinea cercului politicienilor noştri şi despre mulţi dintre ei ştia puţine. Însă Letta îi cunoaşte pe politicienii noştri, e de meserie; şi chiar a format un guvern de strânsură record. Pe scurt, jumătate dintre miniştrii şi subsecretarii săi sunt pe dinafară, sunt puşi să se ocupe de lucruri pe care nu le ştiu. Pe moment mă voi ocupa numai de un caz care mi se pare de importanţă deosebită, cazul ministrului "negru" Kyenge Kashetu, numită ministru al Integrării. Născută în Congo, a luat în Italia licenţa în medicină şi s-a specializat în oftalmologie. Ce ştie despre "integrare", ius soli şi prin urmare de ius sanguinis? Mă îndoiesc mult că a Citeşte mai mult...
|
 Un cetăţean comunitar care lucrează într-un stat membru al Uniunii Europene are drept la prestaţiile familiale prevăzute de legislaţia ţării de angajare. Dacă lucraţi legal în Italia şi vă încadraţi în limitele de venit stabilite anual, aveţi dreptul la alocaţie pentru nucleul familial pentru dumneavostră şi pentru membrii dvs. de familie, indiferent dacă aceştia locuiesc în Italia sau în România.Pentru a putea decide asupra deschiderii dreptului dvs. la respectiva prestaţie, INPS poartă corespondenţă cu Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială competentă teritorial din România, prin formulare europene (E401, E411). Alocaţia pentru nucleul familial poate fi solicitată pentru următorii membri de familie: - solicitantul alocaţiei; - soţul/soţia solicitantului de care acesta/aceasta nu este despărţit/despărţită legal; - copiii (legitimi, adoptaţi, naturali recunoscuţi, născuţi dintr-o căsătorie precedentă a celuilalt soţ şi încredinţaţi acestuia) şi nepoţii pe cale ascendentă cu vârstă mai mică de 18 ani încredinţaţi spre creştere; - copiii majori cu handicap care, din motive fizice sau mentale, se află în incapacitate de muncă; - fraţii, surorile şi nepoţii solicitantului, minori sau majori cu handicap, dacă sunt orfani de ambii părinţi şi nu au dreptul la pensie de urmaş. De asemenea, în cazul familiilor numeroase (cel puţin 4 copii cu vârsta de până Citeşte mai mult...
|
 Închisoare pe viaţă pentru Iulian Gheorghiţă, Aurel Roşu şi Dorel Gheorghiţă, cei trei bandiţi români care l-au ucis anul trecut, în timpul unui jaf, pe Luca Rosi, 38 de ani (foto stânga).Joi 27 iunie, Tribunalul din Perugia a stabilit pedepsele pentru ucigaşii lui Luca Rossi. Omorul a fost comis pe 2 martie anul trecut. În acea seară, potrivit reconstituirilor anchetatorilor, grupul de jefuitori a descins în vila familiei Rosi din zona Ramazzano, lângă Perugia. Cei trei l- au imobilizat pe bancher, pe mama sa, pe partenera sa de viaţă şi pe nepoţel cerând apoi să li se dea banii şi obiectele preţioase pe care hoţii credeau că aceştia le păstrau într-un seif. Rosi, care avea mâinile legate, a încercat să reacţioneze pentru a-şi apăra iubita şi în acel moment unul dintre jefuitori a tras un foc de pistol. Răufăcătorii s-au năpustit asupra bărbatului în timp ce încerca să scape de moarte, urmărindu-l până în dormitor. Carabinierii din Perugia i-au depistat pe ucigaşi urmărind firul unor anchete asupra unei serii de jafuri în vile comise în zonă în săptămânile anterioare. Pe timpul unuia dintre acestea o femeie de 50 de ani a fost violată. De aici anchetatorii Citeşte mai mult...
|
