Vom urmari astazi un scrutin poate la fel de important cum a fost cel din Romania, de pe 16 noiembrie 2014. Cetatenii moldoveni sunt asteptati la urne pentru a-si alege cei 101 membri ai Parlamentului, pentru un mandat de 4 ani. Vor intra in Parlamentul Republicii Moldova partidele si candidatii independenti care trec de pragul de 6%, in baza unui sistem proportional. Urnele se vor deschide la ora 7.00 si se vor inchide la ora 21.00. Primele rezultate vor fi anuntate de Comisia Electorala Centrala la ora 23.00.
În acest 30 noiembrie, un pic mai mult de 3 milioane de moldoveni vor vota pentru un nou parlament. Ei sunt însă divizaţi în două tabere: partizanii majorităţii pro-europene de la guvernare, o coaliţie slăbită de multiple scandaluri de corupţie, dar care se poate lăuda cu un parcurs exemplar în cadrul Partenariatului Estic, şi opoziţia comunistă, care cultivă nostalgia timpului în care Moldova făcea parte din URSS, trăgând în acelaşi timp cu coada ochiului dspre Uniunea euroasiatică susţinută de Moscova.De altfel, câteva noi partide şi-au făcut astfel apariţia în timpul campaniei electorale, cum ar fiPatria, al cărui important candidat, Renato Usatîi, a părăsit Moldova în urmă cu câteva zile, ca urmare a excluderii mişcării sale din scrutin, din cauza unor finanţări venite din străinătate.
Ziarul naţional dezvăluie astfel că Patria ar putea fi implicat şi într-o o lovitură de stat împreună cu grupul extremist prorus Antifa, “coordonată de organizaţii separatiste ucrainiene” şi finanţată de “o ţară străină ostilă Chişinăului” – româneşte spus, Rusia.
Umbra Moscovei planează de altfel peste întreg acest scrutin căci, oricare ar fi rezultatul, observatorii se tem că Rusia va reacţiona accentuându-şi influenţa asupra fostei republici sovietice, fie direct, fie prin prisma organizaţiilor proruse prezente în republica separatistăTransnistria.
Din acest motiv cotidianul pro-european Ziarul naţional crede că votul este o alegere între “pace şi război”.
Deocamdată, aşteptând rezultatul alegerilor, Deutsche Welle informează că vice-ministrul Afacerilor Externe, Iulian Groza, a declarat că ’”în 2015, Moldova va depune cererea de adeziune”.
YESTERDAY
În cadrul ședinței de astăzi a Curtii Supreme de Justitie de la Chisinau s-a decis menținerea în vigoare a hotărârii luată zilele trecute de Curtea de Apel privind excluderea partidului Patria din cursa electorală.Partidul Patria, infiintat de omul de afaceri rus de originea moldoveana Renato Usatîi, a fost exclus joi din scrutinul parlamentar în urma acuzaţiilor privind folosirea în campanie a unor bani proveniţi din străinătate.
La scurt timp dupa scoaterea partidului sau din cursa, Usatîi a fugit la Moscova, de teamă să nu fie reţinut de poliţie, relatează site-ul inrofunzime.md.
Usatîi a postat pe contul său de Facebook o înregistrare video în limba rusă, în care afirmă că a plecat din Republica Moldova în noaptea de joi spre vineri. El susţine că a luat această decizie pentru că avea informaţii că poliţia şi procuratura urmau să facă verificări şi să dispună reţinerea lui.
Partidul Patria era creditat cu 8-12 la sută din intenţiile de vot, în timp ce pragul electoral pentru intrarea în Parlament este de 6 la sută. În general, experţii consideră că formaţiunea este capabilă să atragă votanţi, graţie charismei liderului, şi din rândul celor nehotărâţi. Sociologii nu au estimat încă impactul eliminării acestuia din cursă, dar cel mai probabil voturile ar merge către formaţiunea lui Igor Dodon, Partidul Socialiştilor din Moldova (PSRM).
Potrivit observatorilor, deşi Usatîi era de multă vreme în vizorul autorităţilor, procedurile au fost lansate în ultima săptămână de campanie pentru ca acesta să nu mai poată participa, în caz de excludere din cursă, pe listele altei formaţiuni politice.
Descris de presa de la Chişinău drept un personaj controversat – pentru implicarea în scandalul din 2011 de la UniversalBank şi pentru legăturile cu oameni de afaceri şi politicieni din Rusia, Renato Usatîi a devenit cunoscut în România după declaraţia sa privind intenţia de a construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la graniţa R.Moldova cu România.
La sfârşitul lunii septembrie, Usatîi a provocat o altă polemică, după ce a declarat că vrea să implementeze în Republica Moldova un sistem de conducere autoritar similar celui din Belarus. Totodată, Usatîi şi-a declarat susţinerea (inclusiv financiară) pentru referendumul organizat în februarie în Găgăuzia cu privire la procesul european al Republicii Moldova.
