Comisia Europeană a propus noi norme menite să împiedice cele mai mari și mai complexe bănci să se implice în activitatea riscantă de tranzacționare în cont propriu. De asemenea, noile norme ar conferi autorităților de supraveghere competența de a solicita acestor bănci să separe anumite activități de tranzacționare potențial riscante de activitățile de atragere de depozite,în cazul în care desfășurarea unor astfel de activități le poate afecta stabilitatea financiară. Împreună cu această propunere, Comisia a adoptat măsuri de însoțire menite să crească transparența anumitor tranzacții din sectorul bancar paralel. Aceste măsuri completează reformele cuprinzătoare deja întreprinse pentru consolidarea sectorului financiar al UE.
|
În elaborarea propunerilor sale, Comisia a luat în considerare raportul util al Grupului la nivel înalt condus de Erkki Liikanen, guvernatorul Băncii Finlandei (IP/12/1048), precum și normele naționale existente în unele state membre, opinia globală privind această chestiune (principiile Consiliului pentru Stabilitate Financiară) și evoluțiile înregistrare în alte jurisdicții.
| ||
Michel Barnier, comisarul pentru piața internă și servicii, a declarat: „Propunerile de astăzi sunt ultimele elemente necesare pentru a completa revizuirea cadrului de reglementare a sistemului bancar european. Aceste acte legislative vizează un număr mic de bănci de dimensiuni foarte mari care, altfel, ar putea fi în continuare prea mari pentru a se prăbuși, a căror salvare ar fi prea costisitoare și a căror rezoluție ar fi prea complexă. Măsurile propuse vor consolida și mai mult stabilitatea financiară și vor asigura faptul că nu se ajunge la situația în care contribuabilii plătesc pentru erorile băncilor. Propunerile de astăzi vor furniza un cadru comun la nivelul UE, necesar pentru a garanta faptul că diferitele soluții naționale nu creează divergențe în Uniunea bancară și nu subminează funcționarea pieței unice. Propunerile sunt atent calibrate pentru a se asigura un echilibru delicat între stabilitatea financiară și crearea unor condiții propice pentru acordarea de împrumuturi în favoarea economiei reale, lucru deosebit de important pentru competitivitate și creșterea economică.”
| ||
De la declanșarea crizei financiare, Uniunea Europeană și statele sale membre s-au angajat într-o revizuire fundamentală a reglementării și supravegherii bancare. UE a introdus reforme menite să reducă impactul unor eventuale falimente bancare, cu obiectivul de a crea un sistem financiar mai sigur, mai solid, mai transparent și mai responsabil care să deservească economia și societatea în ansamblu. Pentru a spori reziliența băncilor și a reduce impactul unor eventuale falimente bancare, au fost adoptate noi norme privind cerințele de capital pentru bănci (MEMO/13/690) și redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (MEMO/13/1140). Uniunea bancară a fost lansată. Cu toate acestea, unele bănci din UE pot rămâne în continuare prea mari pentru a se prăbuși, salvarea acestora fiind prea costisitoare și rezoluția lor prea complexă. Prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare, în special o separare structurală a riscurilor asociate activităților de tranzacționare ale băncilor de funcția acestora de atragere de depozite. Propunerile vizează consolidarea rezilienței sectorului bancar din UE, asigurând, în același timp, faptul că băncile continuă să finanțeze activitatea și creșterea economică.
| ||
Propunerea privind reforma structurală a băncilor din UE nu se va aplica decât în cazul celor mai mari și mai complexe bănci din UE, care au un volum semnificativ de activități de tranzacționare. Propunerea:
1. va interzice tranzacționarea în cont propriu a unor instrumente financiare și mărfuri, adică tranzacționarea în nume propriu cu unicul scop de a aduce profit băncii. Această activitate implică multe riscuri, dar nu aduce beneficii concrete clienților băncii sau economiei în sens mai larg;
2. va conferi autorităților de supraveghere competența și, în anumite cazuri, obligația de a solicita transferul altor activități de tranzacționare cu grad ridicat de risc (cum ar fi formarea pieței, produsele derivate complexe și operațiunile de securitizare) în scopul de a separa entitățile juridice care efectuează tranzacții din cadrul grupului („crearea de filiale”). Prin aceasta se urmărește evitarea riscului ca băncile să eludeze interdicția desfășurării anumitor activități de tranzacționare angajându-se în tranzacționări în cont propriu ascunse care devin prea importante sau au un efect de levier prea mare și au potențialul de a supune riscurilor întreaga bancă și sistemul financiar în ansamblu. Băncile vor avea posibilitatea de a nu-și separa activitățile în cazul în care pot demonstra în mod satisfăcător autorității care asigură supravegherea lor că riscurile generate sunt reduse prin alte mijloace;
3. va furniza norme privind legăturile economice, juridice, de guvernanță și operaționale între entitatea separată care efectuează tranzacții și restul grupului bancar.
| ||
Pentru a evita situația în care băncile încearcă să eludeze aceste norme prin transferarea unor părți ale activităților lor către sectorul bancar paralel mai puțin reglementat, măsurile de separare structurală trebuie să fie însoțite de dispoziții care să îmbunătățească transparența sistemului bancar paralel. Propunerea însoțitoare privind transparența va prevedea așadar un set de măsuri menite să amelioreze modul în care autoritățile de reglementare și investitorii înțeleg operațiunile de finanțare prin instrumente financiare (STF). Aceste operațiuni au fost o sursă de contagiune, au avut un efect de levier și un caracter prociclic în cursul crizei financiare. O mai bună monitorizare a acestor operațiuni este necesară pentru a preveni riscul sistemic inerent utilizării lor.
| ||
Context
În contextul inițiativelor naționale și al unei dezbateri mondiale tot mai intense cu privire la avantajele reformei bancare structurale, în luna noiembrie 2011, comisarul Barnier a anunțat crearea unui grup de experți la nivel înalt, prezidat de Erkki Liikanen, guvernatorul Băncii Finlandei, având drept mandat evaluarea necesității de a efectua o reformă structurală a sectorului bancar din UE. Grupul și-a prezentat raportul
 în luna octombrie 2012, recomandând separarea obligatorie a anumitor activități de tranzacționare cu grad ridicat de risc în cazul băncilor ale căror activități de tranzacționare depășesc anumite praguri (IP/12/1048).
În ceea ce privește activitățile bancare paralele, Consiliul pentru Stabilitate Financiară a propus în 2013 o serie de recomandări pentru a reglementa sectorul. Aceste recomandări au fost aprobate la summitul G 20 din Sankt Petersburg, care a avut loc în luna septembrie 2013.
A se vedea și MEMO/14/63 și MEMO/14/64
| ||
Persoane de contact:
Chantal Hughes (+32 2 296 44 50)
Audrey Augier (+32 2 297 16 07)
Carmel Dunne (+32 2 299 88 94)
|
