vineri, 31 ianuarie 2014

ROMA/ Statuia Papei Ioan Paul al II-lea, printre cele mai urate monumente din lume (CNN)
Statuia din fata Gării Termini de la Roma, dedicată lui Ioan Paul al II-lea, este considerată "printre cele mai urâte 10 monumente din lume". Clasamentul a fost realizat de CNN, iar statuia din capitala Italiei este trecută pe locul al VIII-lea, alături de alte monumente considerate kitsch sau chiar hidoase.Statuia - realizată de artistul Oliverio Rainaldi - a fost inaugurată în 2011 şi
Vidéo amateur : premières images des barils de TNT largués sur les zones rebelles en Syrie
Vidéo amateur : premières images des barils de TNT largués sur les zones rebelles en Syrie Cette vidéo amateur montre explicitement les "barrel bombs" ou bombes-barils utilisées par le gouvernement syrien pour frapper les zones rebelles à Daraya ou... From: euronews (en français) Views: 3 0 ratings Time: 01:06 More in News & Politics
Le pape François en Une du magazine Rolling Stone
Le pape François en Une du magazine Rolling Stone Le pape est une rockstar, si l'on en croit Rolling Stone qui sort ce vendredi. Après Time, qui... euronews, la chaîne d'informations la plus regardée en Euro... From: euronews (en français) Views: 0 0 ratings Time: 00:21 More in News & Politics
'Progressive' Pope Francis featured in Rolling Stone magazine
A pope has appeared on the front cover of Rolling Stone magazine for the first time. Quoting Bob Dylan's "The Times They Are A-Changin'", the music…    
Snowden, Prix Nobel de la Paix ?
Snowden, Prix Nobel de la Paix ? Edward Snowden, Prix Nobel de la Paix : c'est le souhait formulé par deux parlementaires... euronews, la chaîne d'informations la plus regardée en Europe. Ab... From: euronews (en français) Views: 0 0 ratings Time: 00:21 More in News & Politics
Marathon de Boston : Djokhar Tsarnaev risque la peine de mort
Marathon de Boston : Djokhar Tsarnaev risque la peine de mort Djokhar Tsarnaev pourrait bien encourir la peine capitale. Le jeune homme de 19 ans est accusé... euronews, la chaîne d'informations la plus regardée en Euro... From: euronews (en français) Views: 0 0 ratings Time: 00:56 More in News & Politics

joi, 30 ianuarie 2014

„Să mâncăm sănătos pentru a ne simți bine”

Comisia Europeană
Comunicat de presă
Bruxelles, 30 ianuarie 2014
„Să mâncăm sănătos pentru a ne simți bine”: Comisia propune combinarea și consolidarea programelor existente de distribuire a laptelui în școli și de încurajare a consumului de fructe în şcoli
Comisia Europeană a publicat astăzi o propunere de reunire într-un cadru comun a două programe destinate școlilor care au fost până în prezent separate, respectiv Programul de încurajare a consumului de fructe în școli șiProgramul de distribuire a laptelui în școli. În contextul scăderii consumului acestor produse de către copii, obiectivul este de a aborda într-un mod mai eficace alimentația deficientă, de a consolida elementele educative ale programelor și de a contribui la lupta împotriva obezității. Sub deviza „Să mâncăm sănătos pentru a ne simți bine”, acest program consolidat, conceput după modelul „de la fermă la școală”, va pune accent pe măsurile educative menite să îi sensibilizeze mai mult pe copii în legătură cu obiceiurile alimentare sănătoase, cu gama de produse agricole disponibile, precum și cu aspectele privind durabilitatea, mediul și deșeurile alimentare.
Dl Dacian Cioloș, Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, a declarat astăzi: „Prin schimbările propuse astăzi, dorim să ne sprijinim pe programele existente pentru a pune capăt tendinței de scădere a consumului și pentru a îi sensibiliza pe copii în legătură cu beneficiile oferite de aceste produse. Aceasta este o măsură importantă pentru încurajarea unor modificări durabile ale obiceiurilor alimentare ale copiilor și pentru creșterea sensibilizării asupra provocărilor importante cu care se confruntă societatea. De asemenea, îmi exprim speranța că această inițiativă va constitui o excelentă oportunitate de a consolida legăturile dintre comunitatea agricolă și copii, părinți și profesori, în special în zonele urbane”.
Noul program va funcționa în baza unui cadru juridic și financiar comun, care va permite îmbunătățirea și simplificarea cerințelor administrative ale celor două programe existente. Existența acestui cadru unic va reduce sarcinile de gestionare și de organizare ale autorităților naționale, ale școlilor și ale furnizorilor și va spori eficiența programului. Participarea la sistem va fi facultativă pentru statele membre, care vor avea, de asemenea, posibilitatea de a alege produsele pe care doresc să le distribuie.
Conform prevederilor din acordul de anul trecut privind viitoarele cheltuieli ale UE, noul program, odată aprobat, va dispune de un buget de 230 de milioane EUR pentru fiecare an școlar (150 de milioane EUR pentru fructe și legume și 80 de milioane EUR pentru lapte). În comparație cu bugetul noului program, suma corespunzătoare din bugetul pentru anul 2014 este de 197 de milioane EUR (respectiv 122 de milioane EUR și 75 de milioane EUR). Propunerea, care va fi înaintată Parlamentului European și Consiliului, se bazează pe concluziile rapoartelor de evaluare și pe consultarea publică desfășurată în 2013, în cadrul procesului de evaluare a impactului.
Context
Programul de distribuire a laptelui în școli a fost instituit în 1977, iar programul de încurajare a consumului de fructe în școli datează din 2009. De ambele programe beneficiază, în fiecare an, aproximativ 30 de milioane de copii (peste 20 de milioane de copii beneficiază de programul de distribuire a laptelui în școli și 8,5 milioane de copii de programul de încurajare a consumului de fructe în școli). Necesitatea acestor programe pare și mai evidentă în ziua de azi, având în vedere tendința de scădere, pe termen mediu, a consumului de fructe și legume și de lapte, precum și noile probleme legate de alimentație care apar. În majoritatea țărilor, consumul de fructe și legume în rândul copiilor este în scădere și rămâne sub cantitatea zilnică recomandată. Consumul de lapte este, de asemenea, în scădere, iar copiii se orientează către produse supuse unei prelucrări complexe. Excesul de greutate și obezitatea sunt preocupări reale: în 2010, OMS a estimat că aproximativ unul din trei copii din UE cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani este supraponderal sau obez. Această tendință înregistrează o creștere rapidă: estimarea pentru anul 2008 era de unul din patru copii.
Informații suplimentare
Contact:
Roger Waite (+32 2 296 14 04)
Fanny Dabertrand (+32 2 299 06 25)
Pentru public: Europe Direct prin telefon 00 800 6 7 8 9 10 11 sau prin e­mail

Măsuri împotriva creșterii prețurilor și costurilor energiei

Un nou raport al UE privind majorarea prețurilor cu amănuntul la energie în Europa sugerează modalități de reducere a costurilor pentru consumatori și de menținere a competitivității întreprinderilor din UE pe piața mondială.
Între 2008 și 2012, prețurile cu amănuntul la energie au crescut semnificativ, în ciuda scăderii prețurilor angro la energia electrică și a menținerii nivelului prețurilor angro la gazul natural. Diferențele dintre țările UE sunt considerabile. Unii consumatori plătesc de 2,5 până la de 4 de ori mai mult decât alții.
Raportul privind prețurile și costurile energiei  se axează pe prețurile energiei electrice și ale gazelor naturale. El analizează cauzele creșterii prețurilor cu amănuntul și sugerează modalități prin care atât consumatorii individuali, cât și cei industriali pot economisi energie și bani.
Reducerea costurilor energiei pentru consumatori
UE își propune să finalizeze piața comună a energiei în 2014 și să dezvolte și mai mult infrastructura energetică. Aceasta pentru că o piață liberalizată și mai bine coordonată ar stimula investițiile și concurența și ar îmbunătăți eficiența în mai multe domenii. S-ar obține astfel reduceri de prețuri și condiții concurențiale mai echitabile în UE.
Pentru a reduce costurile, consumatorii individuali și cei industriali ar trebui să îmbunătățească eficiența energetică Deutsch (de) English (en) français (fr) , utilizând produse care consumă mai puțin sau adoptând alte practici prin care să economisească energie. Consumatorii ar trebui, de asemenea, să caute ofertele cele mai avantajoase sau, dacă se poate, să-și schimbe chiar și furnizorii.
Având în vedere că majorarea costurilor energiei afectează grav familiile sărace, raportul invită guvernele statelor membre să inițieze măsuri de politică socială care să-i protejeze pe consumatorii vulnerabili.
Menținerea competitivității UE
Diferențele de preț la energie între UE și alte economii dezvoltate sunt în creștere.Agenția Internațională a Energiei estimează că aceste diferențe vor reduce cota UE din exporturile mondiale de bunuri a căror producție necesită un consum mare de energie (de exemplu, ceramica, aluminiul și oțelul).
Deși UE ocupă încă primul loc la exporturile de asemenea bunuri, ar putea fi necesară intensificarea eforturilor de reducere a costurilor energiei prin îmbunătățirea eficienței energetice.
UE trebuie să își continue eforturile depuse împreună cu partenerii internaționali cu privire la subvențiile pentru energie și la restricțiile la export. Dacă este necesar, UE trebuie, de asemenea, să protejeze anumiți consumatori industriali prin transferuri fiscale și prin scutiri și reduceri ale impozitelor și taxelor.
Investiții în viitor
Se estimează că prețul energiei electrice va crește pe termen scurt. De aceea, trebuie să investim în rețele „inteligente” de electricitate și în tehnologii îmbunătățite de producție, transport și stocare a energiei. Combinate cu finalizarea pieței comune a energiei, aceste măsuri ar trebui să asigure o scădere a prețurilor pe termen lung.
Dacă Europa va avea sisteme energetice flexibile, consumatori care reacționează rapid, piețe competitive și o guvernanță eficientă, va fi mai bine pregătită să țină sub control viitoarele majorări de prețuri, să acopere investițiile necesare și să minimizeze creșterea costurilor.
Comunicat de presă: Întrebări și răspunsuri despre raportul privind prețurile la energie DeutschEnglishfrançais 
Piața energetică a UE Deutsch (de) English (en) français (fr)  

Energia: o aprovizionare sigură şi durabilă, la preţuri corecte

Țările din UE trebuie să facă eforturi pentru a aplica în totalitate normele UE în materie de energie, astfel încât potenţialul pieţei să fie valorificat pe deplin, în avantajul consumatorilor.
Ţările UE au convenit asupra unor norme comune English care să contribuie la creşterea competitivităţii pieţei energiei. Astfel, cetăţenii şi întreprinderile vor beneficia de o aprovizionare sigură şi durabilă, la preţuri corecte.
Normele sunt esenţiale pentru depăşirea problemelor cu care ne confruntăm astăzi, printre care schimbările climatice şi dependenţa excesivă de importuri. De asemenea, sunt importante pentru a asigura accesul tuturor cetăţenilor europeni la energie, la preţuri accesibile.
În această direcţie, s-au făcut unele progrese. În prezent, consumatorii beneficiază de o ofertă mai variată, preţurile angro sunt ţinute sub control şi este asigurată cantitatea de energie necesară.
În alte domenii, unele ţări din UE avansează mai încet. Pentru a accelera procesul, Comisia doreşte să facă mai mult pentru a-i ajuta pe consumatori să profite din plin de avantajele unei pieţe competitive. Printre măsurile menite să amelioreze funcţionarea pieţei interne a energiei DeutschEnglishfrançais se numără:
  • garantarea aplicării corecte a normelor de către toate ţările – unele nu fac încă acest lucru, în special în cazul normelor privind interconectarea pieţelor gazului şi electricităţii DeutschEnglishfrançais
  • informarea consumatorilor cu privire la totalitatea drepturilor care le revin, inclusiv dreptul de a schimba furnizorul gratuit, în interval de trei săptămâni. Astfel, consumatorii ar putea economisi 13 miliarde de euro pe an dacă toată lumea ar plăti cele mai mici preţuri
  • promovarea montării de contoare inteligente, care le permit consumatorilor să îşi monitorizeze consumul în timp real şi să îşi gestioneze mai bine facturile la energie
  • prezentarea mai clară a preţurilor, tarifelor şi ofertelor, ceea ce ar contribui la protejarea consumatorilor vulnerabili
  • eliminarea preţurilor reglementate - acestea le creează consumatorilor falsa impresie că preţurile pe care le plătesc sunt cele mai mici posibile şi constituie un obstacol în calea concurenţei şi a investiţiilor (la ora actuală, doar 9 ţări din UE nu reglementează preţurile cu amănuntul).
Etapele următoare
Unele ţări intenţionează să propună măsuri de stimulare a furnizorilor tradiţionali, pentru a menţine disponibilă capacitatea de producţie de electricitate în cazul în care cererea nu poate fi acoperită cu ajutorul surselor de energie variabile (cum ar fi energia solară sau eoliană).
Înainte de a introduce astfel de măsuri, este necesar să se analizeze mai bine motivele pentru care ţările UE nu investesc în creşterea capacităţii de producţie. De asemenea, guvernele naţionale ar trebui să încerce să se aprovizioneze de la furnizori din alte state membre, lucru care ar putea fi mai rentabil.
Comisia va propune şi orientări privind promovarea surselor regenerabile de energie.
Mai multe informaţii despre piaţa europeană a energiei Deutsch (de) English (en) français (fr)

miercuri, 29 ianuarie 2014

Dreptul la vot și liberă circulație: 5 țări europene atenționate de Comisie

Comisia Europeană a emis recomandări pentru statele membre UE în care există norme care duc la pierderea dreptului de vot în cadrul alegerilor naționale îm cazul cetățenilor care și-au exercitat dreptul la libera circulație în UE. Cinci state membre (Danemarca, Irlanda, Cipru, Malta și Marea Britanie) aplică în prezent regimuri care au acest efect.

Deși în temeiul tratatelor UE existente, statele membre au competența de a stabili categoriile de persoane care beneficiază de dreptul de vot în cadrul alegerilor naționale, astfel de practici de privare a dreptului de vot le pot afecta pe cele privind libera circulație în UE. De asemenea, aceste practici de privare de drept de vot contravin unuia dintre principiile fondatoare ale cetățeniei Uniunii, care vizează conferirea de drepturi suplimentare cetățenilor, și nu privarea acestora de drepturi.
Comisia Europeană a emis orientări pentru statele membre ale UE în care există norme care duc la pierderea drepturilor de vot ale cetățenilor în cadrul alegerilor naționale pentru simplul fapt că și-au exercitat dreptul la liberă circulație în UE. Cinci state membre (Danemarca, Irlanda, Cipru, Malta și Marea Britanie) aplică în prezent regimuri care au acest efect. Deși în temeiul tratatelor UE existente, statele membre au competența de a stabili categoriile de persoane care beneficiază de dreptul de vot în cadrul alegerilor naționale, astfel de practici de privare de dreptul de vot pot afecta drepturile privind libera circulație în UE. De asemenea, aceste practici de privare de dreptul de vot contravin unuia dintre principiile fondatoare ale cetățeniei Uniunii, care vizează conferirea de drepturi suplimentare cetățenilor, și nu privarea acestora de drepturi.
    „Dreptul de vot este unul dintre drepturile politice fundamentale ale cetățeniei și constituie însăși esența democrației. A-i priva pe cetățeni de dreptul lor de a-și exprima votul atunci când se mută într-o altă țară a UE înseamnă practic a sancționa cetățenii pentru că și-au exercitat dreptul la liberă circulație. Prin astfel de practici există riscul ca aceștia să devină cetățeni de categoria a doua”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „Prin scrisori, petiții și dialogurile cu cetățenii, aceștia ne-au explicat cât de important este acest aspect pentru ei. De aceea, în Raportul din 2013 privind cetățenia UE, Comisia și-a luat angajamentul de a remedia această situație. Astăzi ne îndeplinim atribuțiile care ne revin în acest sens. Invităm statele membre să dea dovadă de o mai mare flexibilitate și emitem orientări proporționale celor cinci țări vizate, astfel încât cetățenii să fie reînscriși pe lista electorală a țării lor de origine. Sper că statele membre vor fi pregătite să abordeze aceste preocupări foarte concrete, deoarece privarea de dreptul de vot este o problemă importantă pentru persoanele vizate.”
    În prezent, cinci state membre au norme naționale care duc la pierderea drepturilor de vot naționale ca urmare a perioadelor în care au avut reședința în străinătate (Danemarca, Irlanda, Cipru, Malta și Marea Britanie). Normele diferă semnificativ, cetățenii ciprioți pierzându-și dreptul de vot în cazul în care nu au avut reședința în Cipru în cursul celor șase luni premergătoare alegerilor, în timp ce cetățenii britanici trebuie să fi fost înregistrați la vot cu o adresă din Marea Britanie în ultimii 15 ani (a se vedea sinteza din anexă). Alte state membre permit resortisanților lor din UE să își păstreze dreptul de a vota în anumite condiții, ca de exemplu Austria, care solicită cetățenilor cu reședința în străinătate să reînnoiască periodic înscrierea pe lista electorală, sau Germania, care solicită cetățenilor să cunoască politica națională și să fie afectați de aceasta sau să fi avut reședința în Germania timp de cel puțin trei luni în decursul ultimilor 25 de ani.
    Principala justificare pentru normele de privare de dreptul de vot — și anume faptul că cetățenii care locuiesc în străinătate nu mai au suficiente legături cu țara lor de origine — pare a nu mai fi valabilă în lumea de azi interconectată.
    Orientările emise de Comisie au scopul de a aborda problema în mod proporțional, invitând statele membre:
    • să permită resortisanților lor care își exercită dreptul la liberă circulație în UE să își păstreze dreptul de vot la alegerile naționale dacă fac dovada interesului în continuare pentru viața politică din țara lor, inclusiv prin solicitarea de a rămâne pe lista electorală;
    • atunci când permit resortisanților cu reședința într-un alt stat membru să solicite menținerea posibilității de exprimare a votului, să se asigure că aceștia pot face aceasta pe cale electronică;
    • să informeze cetățenii în timp util și în mod adecvat cu privire la condițiile și modalitățile practice de păstrare a dreptului de a-și exprima votul în cadrul alegerilor naționale.
    Exemple
    Un cuplu danez s-a mutat în Polonia pentru a lucra în această țară, în timp ce fiica lor a rămas în Danemarca pentru a-și termina studiile. Ei se întorc frecvent la Copenhaga, să își vadă familia și prietenii, și urmăresc îndeaproape evoluțiile politice și sociale din Danemarca, unde intenționează să se reîntoarcă, în cele din urmă. Cu toate acestea, ei nu își pot exprima votul la alegerile naționale, întrucât cetățenii danezi care părăsesc țara pot rămâne pe listele electorale doar dacă intenționează să se reîntoarcă în termen de doi ani.
    Un pensionar britanic s-a mutat în Franța după pensionare, dar păstrează legătura strânsă cu prietenii și familia din Marea Britanie. Acesta are în continuare în proprietate un apartament în Marea Britanie și urmărește evoluțiile politice de acolo prin intermediul programelor de actualități transmise de canalele de radio și de televiziune britanice disponibile pe scară largă în alte țări ale UE. Cu toate acestea, după 15 de ani de la pensionare, acesta nu va mai putea vota în alegerile naționale britanice.
    Context
    Cetățenia UE oferă cetățenilor UE dreptul de a vota și de a candida la alegerile locale și europene în țara din UE în care își au reședința în aceleași condiții ca cele aplicate resortisanților. Cu toate acestea, drepturile respective nu se extind la alegerile naționale și, în cele 13 state membre în care regiunile au competențe legislative, nici la alegerile regionale.
    În Raportul privind cetățenia UE în 2010 , Comisia a identificat problema privării de dreptului de vot, ca fiind o problemă pentru cetățenii UE care își exercită drepturile de liberă circulație și a lansat o discuție privind soluțiile posibile.
    La 19 februarie 2013, Parlamentul European și Comisia au organizat o audiere comună cu privire la cetățenia UE. Participanții, inclusiv cetățeni afectați, reprezentanți ai societății civile, membri ai Parlamentului European și experți au subliniat necesitatea de a reevalua politicile existente care privează cetățenii de dreptul de vot și justificările care stau la baza acestora având în vedere evoluțiile actuale către o participare democratică mai favorabilă incluziunii în cadrul UE.
    De asemenea, conform unui studiu Eurobarometru recent privind drepturile electorale, două treimi dintre respondenți au considerat că pierderea dreptului de a vota la alegerile naționale din țara lor de origine doar pentru că au reședința în altă țară a UE nu se justifică.
    Raportul din 2013 privind cetățenia UE  a prezentat 12 modalități concrete pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni să valorifice mai bine drepturile lor la nivelul UE, de la căutarea unui loc de muncă în altă țară a UE la asigurarea unei participări mai intense la viața democratică a Uniunii. Prin intermediul raportului, Comisia și-a luat angajamentul de a propune modalități constructive care să permită cetățenilor UE să își păstreze dreptul de a vota în alegerile naționale din țara lor de origine.
    Persoane de contact:
    Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)
    Natasha Bertaud (+32 2 296 74 56)
    Pentru public: Europe Direct prin telefon 00 800 6 7 8 9 10 11 sau prin e-mail
    ANEXĂ
    1. Situația în statele membre

    Pagini Utile