Cu ocazia aniversării Zilei Naţionale şi marcarea a 25 de ani de la căderea regimului comunsit, Asociaţia IRFI onlus “Italia Romania un Viitor împreună, organizează, cu patronajul Instituţiei Biblioteche di Roma, a Ambasadei României în Italia şi Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta,simpozionul ROMÂNIA, 25 DE ANI DE LIBERTATE. Evenimentul va avea loc joi, 11 decembrie 2014, la orele 16.30, la BIBLIOTECA publica “FRANCO BASAGLIA” din Roma, în via Federico Borromeo nr. 67.
Simpozionul se adresează deopotrivă publicului român si italian, ca moment de reflectie si comemorare a tuturor celor care s-au jertfit pentru Unirea de la 1 decembrie 1918, dar sivictimelor din timpul regimului comunist in România.
“Unde sunt cei ce nu mai sunt…” In cadrul manifestarii vor fi evocate importante figuri ale culturii romanesti, ale Bisericii, care au suferit s-au au murit in temnitele comuniste transformate in anii 1945-1964 in adevarate centre de exterminare: episcopul de Iaşi Anton Durcovici (1888-1951), episcopul Vladimir Ghika (1873-1954), pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa (2006), poetul Radu Gyr (1905-1975), poetul Vasile Voiculescu (1884-1963), filosoful Mircea Vulcanescu (1904-1952), Elisabeta Rizea (1912-2003), Ioan Ianolide (1919-1986), Valeriu Gafencu (1921-1952), Petre Tutea (1901-1991), Nicolae Steinhardt (1912-1989). Va fi prezentata figura cunoscutului om de cultura Micaela Ghitescu, al carui volum de memorie: Intre uitare si memorie (Rediviva, 2914) fost tradus in limba italiana de scriitoarea Ingrid Coman. Cunoscuta traducatoare din portugheza si om de cultura -Micaela Ghițescu este și redactor-șef al revistei Memoria – singura publicație autohtonă dedicată „gândirii arestate”, condamnărilor politice din vremea comunismului. Intre 1952 și 1955 a ispășit o pedeapsă cu închisoarea, pentru vina de a fi frecventat „cursurile practice” ale Liceului Francez din București. Viața ei profesională avea să îi fie marcată definitiv de stigmatul închisorii.
In program:
- Prezentarea volumelor colecţiei Memoria - editura Rediviva Milano 2014: "Catacombele României. Mărturii din închisorile comuniste" (documentare Claudia Bolboceanu, Lorena Curiman, Mirela Tingire, editie ingrijita de Violeta P Popescu: Ed. Rediviva 2014 şi "Între memorie şi uitare" de Mihaela Ghiţescu (traducere Ingrid B. Coman), Rediviva 2014.
- Conferinţă despre episcopul martir Anton Durcovici (1888-1951)
- VIDEO: "Catacombele României. Mărturii din Închisorile comuniste"(7 min.), realizator Alina Nastasa.
- CONCERT organizat de “Arpeggio”, corul madrigal al Asociaţiei IRFI onlus “Italia Romania Futuro Insieme”.
- CONCERT organizat de “Arpeggio”, corul madrigal al Asociaţiei IRFI onlus “Italia Romania Futuro Insieme”.
Invitati: Dana Manuela Constantinescu Ambasador al României în Italia, Bogdan Tătaru-Cazaban Ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta; Ignazio Marino, primarul Capitalei Roma; PS Episcop Siluan Episcopia Ortodoxa Romana a Italiei.
Vor interveni: Pr. Gavril Popa (Episcopia Ortodoxă Română a Italiei), Prof. Fernando Crociani Baglioni (istoric, sociolog), Dott. Tatiana Ciobanu (As. italiană-moldovenească “Dacia”), Pr. Isidor Iacovici (postulator al cauzei de beatificare şi canonizare a episcopului Anton Durcovici), Prof. Violeta P.Popescu (Ed. Rediviva), Ingrid Beatrice Coman (scriitoare), Pr. Gabriel Buboi (Rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma), Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaş (As. IRFI onlus “Italia Romania Futuro Insieme”).
Info irfionlus@yahoo.it sau 320 1161307.
BIBLIOTECA “FRANCO BASAGLIA” din via Federico Borromeo nr. 67, Roma: metroul A, staţia Battistini + autobuz nr. 46, 907). Informaţii la tel. +39 /06 45460370 /71 şi email: irfionlus@yahoo.it .
Camera Deputaţilor a respins ieri, 9 decembrie, proiectul privind introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora. Iniţiativa legislativă a fost respinsă cu 203 voturi contra, fiind înregistrate de asemenea 84 de abţineri.Au fost doar 8 voturi pentru.
Revoltător este faptul că 5 deputați din Comisia pentru Românii de Pretutindeni, au lipsit la votarea proiectului, printre ei fiind chiar inițiatorul proiectului de lege, Eugen Tomac. Aceștia sunt:
Mihai Lupu (PNL),
Daniel Iane (PNL),
Marius Popa Octavian (PNL),
Mihai-Bogdan Diaconu (indep.),
Răzvan Rotaru (indep.),
Remus Cernea (indep.),
Nicolae Alexandri (PC-PLR),
Tudor Ciuhodaru (PP-DD).
Doar un singur deputat, membru in Comisia pentru comunitățile de români din afara țării, a votat favorabil: Mihai
Citeşte mai mult...
Revoltător este faptul că 5 deputați din Comisia pentru Românii de Pretutindeni, au lipsit la votarea proiectului, printre ei fiind chiar inițiatorul proiectului de lege, Eugen Tomac. Aceștia sunt:
- Mihai Aurelian (indep.) ales în Diaspora
- Eugen Tomac (indep.) ales în Diaspora
- Maria Grecea (PNL)
- Stelian Constantin Mot (PSD)
- Ramona Uioreanu (PNL)
Votul prin corespondenţă, RESPINS. Aşa au răspuns parlamentarii milioanelor de români din diaspora care au fost "umiliți" la ultimele alegeri prezidențiale
Iată lista cu deputații care au votat PENTRU aprobarea legii:Mihai Lupu (PNL),
Daniel Iane (PNL),
Marius Popa Octavian (PNL),
Mihai-Bogdan Diaconu (indep.),
Răzvan Rotaru (indep.),
Remus Cernea (indep.),
Nicolae Alexandri (PC-PLR),
Tudor Ciuhodaru (PP-DD).
Doar un singur deputat, membru in Comisia pentru comunitățile de români din afara țării, a votat favorabil: Mihai
Citeşte mai mult...
FMI a avertizat că Ucraina se confruntă cu un deficit de finanţare de 15 miliarde de dolari şi a cerut guvernelor occidentale ca banii să fie alocaţi în următoarele săptămâni pentru a se evita un colaps financiar, se arată într-un articol apărut miercuri în publicaţia britanică Financial Times (FT).FMI a promis Ucrainei un ajutor financiar internaţional de 27 de miliarde de dolari sub formă de împrumuturi, din care 17 miliarde vor fi furnizate de instituţie, în schimbul unor ample măsuri de restructurare economică.
„Nu va fi uşor pentru Ucraina, nu au mai rămas prea mulţi bani acolo”, a afirmat un oficial implicat în negocierile dintre autorităţile de la Kiev şi reprezentanţii UE şi FMI.
Alte surse au apreciat că deficitul de finanţare vine în urma declinului de 7% al PIB-ului Ucrainei şi a colapsului exporturilor către Rusia, cel mai mare partener comercial al ţării, ceea ce a dus la ieşiri masive de capital şi la reducerea semnificativă a rezervelor valutare ale Băncii Centrale ale Ucrainei.
De la începutul programului de asistenţă financiară, în aprilie, Ucraina a primit finanţare de 8,2 miliarde de dolari de la FMI şi alţi creditori internaţionali.
Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi uniune vamală, a anunţat că Bruxelles-ul ia în considerare un nou program de asistenţă financiară pe lângă cei 1,6 miliarde de euro (două miliarde de dolari) pe care i-a promis deja Kievului. Guvernul ucrainean a solicitat UE încă două miliarde de euro.
Dar ministrul italian de Finanţe, Pier Carlo Padoan, a afirmat că UE va acorda finanţare suplimentară Ucrainei numai dacă autorităţile de la Kiev vor face ‘un efort mai puternic’ pentru implementarea reformelor.
Premierul ucrainean Arseni Iateniuk a dat asigurări că Executivul este pregătit să adopte măsuri nepopulare, cum ar fi reduceri masive de cheltuieli şi sporirea competitivităţii ţării.
Săptămâna trecută, oficialii Băncii Centrale a Ucrainei au anunţat că rezervele valutare au scăzut în noiembrie la nouă miliarde de dolari, de la 16,3 miliarde de dolari în mai. Şi rezervele de aur ale Ucrainei s-au înjumătăţit.
În prezent o misiune a Fondului Monetar Internaţional se află în Ucraina pentru a discuta cu autorităţile despre aplicarea unor reforme economice profunde.
În recesiune neîntreruptă de peste doi ani, Ucraina este în pragul falimentului, fiind minată de o gravă criză economică, de căderea monedei naţionale, de corupţia endemică şi de costul ridicat al conflictului armat din Est.
FMI trebuie să deblocheze o nouă tranşă de 2,7 miliarde de dolari pentru Ucraina, după cea de 4,6 miliarde de dolari deja plătită. Aceste fonduri sunt cruciale pentru autorităţile ucrainene, care trebuie să plătească datoria pentru gaz Rusiei şi să găsească o soluţie pentru penuria de cărbune care ameninţă ţara odată cu venirea iernii.
Şi UE a acordat Ucrainei în 3 decembrie a doua tranşă de 1,6 miliarde de euro (două miliarde de dolari) din programul de asistenţă financiară convenit în martie.
Un număr de 504 monumente ale lui Lenin au fost demolate în Ucraina în 2014, a anunţat marţi Institutul Memoriei Naţionale (IMN), potrivit agenţiei ZIK.În Ucraina au rămas 1.700 de monumente ale lui Lenin din cele 5.500 câte erau în perioada sovietic[. Acestea sunt rareori demolate în mod legal, a declarat directorul IMN, Volodimir Viatrovici.
„De obicei, demolările încep spontan în perioade critice. De exemplu, în 1989-1990 în estul Europei şi vestul Ucrainei. Acum, statul trebuie să preia iniţiativa şi să ducă la bun sfârşit procesul de eliberare de comunism”, crede Viatrovici.
În 2007, preşedintele din perioada respectivă Viktor Iuşcenko a semnat decretul prin care obliga administraţiile locale să îndepărteze monumentele acelor lideri sovietici acuzaţi de implicare în marea foamete din 1932-1933. Decretul este încă în vigoare, potrivit lui Viatrovici
Europarlamentari si oficiali de rang inalt ai Consiliului Europei îşi exprima ingrijorarea in continuare, in legatura cu detenţia preventiva in care se aflşa jurnalista de investigatie a Europei Libere, Hadgigea Ismailova. Printre europarlamentarii care au cerut eliberarea ei imediata se afla si europarlamentara din România, Monica Macovei.
Ambasadorul Ucrainei la Uniunea Europeana, Constantin Eliseiev, a acuzat Rusia ca încearca sa semene discordie in cadrul Uniunii Europene. Intr-un discurs la Bruxyelles, la un centrui de cercetari si analize politice, emisarul Kievului a spus ca ţelul Moscovei este sa divizeze Uniunea Europeana si că decizia de suspenda coridorul South Stream este un recent exemplu in acest sens. Rusia a acuzat Uniunea Europeana pentru decizia sa, iar Uniunea Europeana spune ca pentru ca proiectul sa...
Peste 200 de proiecte, in valoare totala de 62,5 miliarde de euro, au fost transmise de Guvern pentru finantare prin noul mecanism initiat de presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru perioada 2015-2017. Cel mai mare proiect propus vizeaza constructia de austoastrazi, cu valoare de peste 7 miliarde de euro. Intre propuneri se regaseste si o a 7-a magistrala de metrou - Voluntari-Bragadiru, arata un document al Comisiei Europene, analizat de HotNews.ro
YESTERDAY
Cum va gestiona Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură imensul împrumut polonez?
Deputatul Dumei de Stat de la Moscova, Andrei Lugovoi, pe care autoritățile britaniceîl suspectează de asasinarea lui Alexandr Litvinenko, fost ofiter de informatii rus fugit în Marea Britanie în 2000, va fi consultant al thriller-ului cinematografic bazat pepovestea otrăvirii lui Litvinenko cu poloniu radioactiv, potrivit Interfax.Povestea se bazează pe evenimente reale, iar în centrul poveștii vor fi doi ofiteri KGB -Andrei Voronov și Alexandr Volkov. Alte personaje din film - Boris Berezovski (fost magnat rus si opozantul lui Putin) și Badri Patarkatsishvili (miliardar georgian, decedat in Marea Britanie in 2008).
Producatorul filmului Denis Frolov consideră că participarea lui Lugovoi este nepretuita in realizarea filmului. El a precizat ca filmul nu va repovesti evenimentele legate de moartea luiLitvinenko. „Scenaristii au prezentat versiunea lor, pe baza a numeroase interviuri șiarticolele din presa„, spune producatorul.
Fugit în Marea Britanie în 2000, fostul ofițer FSB Alexandr Litvinenko (foto 2) a murit in noiembrie 2006, la Londra, la vârsta de 43 de ani. După moartea ofiterului, in corpul sau a fost descoperit poloniu radioactiv -210.
Potrivit anchetatorilor, moartea a fost precedată de întâlnirea lui Litvinenko cu doi foști colegi- Andrei Lugovoi și Dmitri Kovtun, cu care a fost băut ceai. Lugovoi, acum deputat in Duma de Stat din partea Partidul Liberal Democrat, a fost chiar acuzat în în Marea Britanie de crima, iar autoritățile din Regatul Unit au solicitat extrădarea sa, dar au fost refuzate. Ceo doi rusi neaga categoric orice implicare în moartea lui Litvinenko. Mai mult decât atât, Lugovoi a declarat că Litvinenko era un spion britanic.
Camera Deputaţilor a respins, marţi 9 decembrie, proiectul iniţiat de Eugen Tomac privind introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora. Iniţiativa legislativă a fost respinsă cu 203 voturi contra, fiind înregistrate de asemenea 84 de abţineri. Au fost doar 8 voturi pentru!
Mai grav, niciun deputat nu a luat cuvântul la votarea acestui proiect, potrivit Mediafax. L-au aruncat la coş!
Proiectul a fost iniţiat de deputaţii PMP Eugen Tomac, Mihaela Stoica, Valerian Vreme şi Clement Negruţ şi propune introducerea votului prin corespondenţă în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare.
Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat că proiectul lui Tomac este "neserios" pentru că nu precizează la ce fel de alegeri se aplică și nu asigură securitatea votului. "În momentul în care
Citeşte mai mult...
Mai grav, niciun deputat nu a luat cuvântul la votarea acestui proiect, potrivit Mediafax. L-au aruncat la coş!
Proiectul a fost iniţiat de deputaţii PMP Eugen Tomac, Mihaela Stoica, Valerian Vreme şi Clement Negruţ şi propune introducerea votului prin corespondenţă în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare.
Iohannis somează partidele: Începeti discuțiile pe legea votului electronic și a votului prin corespondență
Ponta a dat explicații în Parlament despre votul în Diaspora. Lubanovici: ”Lecţia pe care aţi primit-o vă va fi de folos”
Comisiile de administraţie şi juridică au apreciat că acest sistem de vot prezintă vulnerabilităţi semnificative din punctul de vedere al siguranţei procesului de votare. Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect, Senatul respingându-l anterior.Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat că proiectul lui Tomac este "neserios" pentru că nu precizează la ce fel de alegeri se aplică și nu asigură securitatea votului. "În momentul în care
Citeşte mai mult...
