Rusia a ameninţat cu folosirea “forţei nucleare” pentru a apăra anexarea Crimeei şi a avertizat că “aceleaşi condiţii” care au determinat-o să acţioneze în Ucraina există şi în cele trei ţări baltice, toate membre NATO, relatează The Times.
Potrivit notelor unui oficial american de la o întâlnire între generalii ruşi şi oficialii americani – citată de cotidianul The Times – Moscova a ameninţat cu un “spectru de răspunsuri” dacă NATO dislocă mai multe forţe în Lituania, Letonia şi Estonia.
Militarii ruşi au declarat la o întâlnire care a avut loc în Germania, în luna martie, că o încercare de returnare a Crimeei Ucrainei va fi întâmpinată “puternic, inclusiv prin folosirea forţei nucleare”.
Ei au declarat că dacă NATO trimite arme Ucrainei, această iniţiativă va fi văzută drept “o nouă avansare a NATO spre graniţa rusă” şi “poporul rus va cere un răspuns puternic”.
Militarii ruși afirmă, potrivit sursei citate, că “aceleaşi condiţii care au existat în Ucraina şi au determinat Rusia să acţioneze aici” există şi în cele trei state baltice, care, ca şi Ucraina, au un număr mare de persoane care se consideră etnici ruşi.
Rusia ar intenţiona să facă mai mulţi paşi şi în ceea ce priveşte ţările baltice, potrivit notelor, dar aceştia sunt mai degrabă “acţiuni de destabilizare care ar face şi mai dificilă identificarea Rusiei decât cele din estul Ucrainei”.
Notele sugerează că Moscova ar evita trimiterea de “trupe şi armament greu în favoarea altor instrumente”.
“Rusia speră să atragă treptat populaţia rusă către Rusia fără să ofere NATO un pretext de a mobiliza trupe”, adaugă documentul.
Dacă NATO răspunde, aceasta îl face “un potenţial coagresor împotriva minorităţilor vorbitoare de limbă rusă din statele baltice”, o situaţie descrisă ca“potenţial mult mai periculoasă decât în Ucraina pentru Statele Unite”.
Procurori anticorupţie şi auditori americani efectuează cercetări în legătură cu tranzacţii „misterioase” prin care suma de un miliard de dolari a “dispărut”, o situaţie stânjenitoare pentru Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa care doreşte să adere la Uniunea Europeană. Scandalul ameninţă să destabilizeze sistemul bancar al fostei republici sovietice cu 3,5 milioane de locuitori, suma însemnând “foarte mult” pentru acest stat sărac. Cazul dispariţiei miliardului a ieşit la iveală după ce Banca Centrală a Republicii Moldova a descoperit că trei bănci au acordat împrumuturi în valoare totală de un miliard, reprezentând 15% din PIB-ul ţării. Instituţiile financiare
MAI MULT, aici » PaginaEuropeana.ro
Planurile NATO de mobilizare a forţelor militare în România sunt “inadecvate” şi “conflictuale”, a spus Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei. “Practic, este vorba de o transformare etapizată a acestei ţări într-un pivot de susţinere pentru NATO şi SUA aproape de frontierele Rusiei. Noi am comentat în mod repetat măsurile luate de state membre NATO, observând atitudinea conflictuală şi evidenţiind caracterul inadecvat şi redundant, atât din punct de vedere militar, cât şi financiar”, a spus Lukaşevici, citat de agenţia Sputnik. În opinia oficialului rus, România sacrifică securitatea regională prin decizia de suplimentare a efectivelor NATO.
MAI MULT, aici » PaginaEuropeana.ro
APR 08
Planurile Alianţei Nord-Atlantice de a suplimenta capacităţile militare din România sunt „conflictuale”, afirmă Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, considerând că Bucureştiul „sacrifică stabilitatea regională” „de dragul strategilor” din alte părţi ale lumii.
„Practic, este vorba de o transformare etapizată a acestei ţări într-un pivot de susţinere pentru NATO şi SUA aproape de frontierele Rusiei. Noi am comentat în mod repetat măsurile luate de state membre NATO, observând atitudinea conflictuală şi evidenţiind caracterul inadecvat şi redundant, atât din punct de vedere militar, cât şi financiar”, a spus Lukaşevici, potrivit Mediafax.
Observam ca retorica anti-razboinica este promovata de o tara aflata in razboi nedeclarat, nerecunoscut cu o tara vecina – Ucraina.
În opinia oficialului rus, România sacrifică securitatea regională prin decizia de suplimentare a efectivelor NATO. „Există tendinţa de a concluziona că actualele autorităţi din România, de dragul creşterii importanţei în ochii strategilor din alte părţi ale lumii, sunt dispuse să sacrifice menţinerea stabilităţii în regiunea Mării Negre pentru raţiuni tactice”, a spus Lukaşevici.
In acest context, oficialul rus uita sa mentioneze amenintarile frecvente facuta chiar de seful statului Vladimir Putin privind utilizarea armelor nucleare. Si nu doar atat. Lukaşevici uita sa mentioneze cum Rusia transforma peninsula Crimeea, anexata anul trecut in citadela nucleara si cea mai militarizata portiune de pamant de la Marea Neagra.
În urmă cu câteva zile, Lukaşevici afirma că România trebuie să fie conştientă de „responsabilitatea” şi de „consecinţele” suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, catalogând drept „periculoase” acţiunile Alianţei Nord-Atlantice. „Consolidarea forţelor NATO în Europa de Est este un pas fără precedent, care încalcă toate acordurile existente”, declara purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Externe. „În lipsa clarificărilor privind «efectivele substanţiale de luptă» şi dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenţei unităţilor NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forţe atât de puternice, trebuie să fiţi conştienţi de responsabilitatea şi consecinţele unui astfel de pas”, atrăgea atenţia Lukaşevici, catalogând drept „periculoase” acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.
Oficialul rus a amintit că NATO şi Rusia au stabilit să nu mobilizeze capacităţi militare excesive, insistând pe respectarea principiului disuasiunii reciproce.
În replică, premierul Victor Ponta transmitea prin Twitter: „Un răspuns fff clar – DA, suntem conştienţi că deciziile noastre sunt cele mai bune pt România şi partenerii noştri!!”.
Guvernul României a aprobat, săptămâna trecută, un proiect de lege privind staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni şi tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, premierul Victor Ponta spunând că este vorba de personalul şi armamentul pentru comandamentele NATO pe care le va găzdui România. Proiectul modifică Legea 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României. Ministrul Apărării, Mircea Duşă, a arătat că proiectul are nevoie şi de avizul CSAT. „Este pentru comandamente şi pentru prepoziţionarea de materiale ale NATO. Trebuie să obţinem şi avizul CSAT”, a arătat Duşa.
Domeniile acoperite de proiect fac referire, în principal, la prepoziţionarea unor produse militare, echipamente şi materiale din înzestrarea forţelor armate străine, însoţite, după caz, de personalul de deservire, la adaptarea procedurilor privind trecerea frontierei de stat a României, la nevoile de instruire, optimizarea modalităţii de acordare a sprijinului naţiunii-gazdă, în contextul efortului de apărare colectivă, adaptarea procedurilor de înfiinţare/dislocare a unor comandamente, entităţi/elemente sau structuri multinaţionale la cerinţele impuse de efortul de apărare colectivă sau în vederea punerii lor la dispoziţia NATO.
Alianţa Nord-Atlantică a anunţat, în ianuarie, construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie
„În primul rând, haideți să definim esența problemei – cauzele catastrofei de la Smolensk sunt încă necunoscute. Şi sunt necunoscute deoarece ancheta a fost continuată separat, de polonezi și rusi „- scrie Janusz Wojciechowski deputat in Parlamentul European din partea partidului „Lege și Justiție” din Polonia.
Deputatul ironizeaza: „Mai ales ancheta rusă se deruleaza cu o viteza uimitoare. În beneficiul cercetarii si din dorința arzătoare de a cunoaște adevărul, anchetatorii ruși nici pana acum nu au transmis Poloniei cutiile negre și epava avionului… În prezent trebuie sa ne mulțumim doar cu ipoteze privind cauzele dezastrului, nu cu faptele evidente”, – spune europarlamentarul polonez.
Potrivit primei ipoteze, care este susținută de Vladimir Putin şi președintele Komorowski – „avionul a fost lovit de un mesteacan” – continua ironic Wojciechowski.
„A zburat prea aproape, a încercat să evite coliziunea, chiar a reusit sa se inalte, dar chiar în acel moment a fost prins de un mesteacan, care i-a rupt aripa, avionul s-a rasturnat imediat și a căzut”.
Potrivit celei de-a doua ipoteze, susținută de autoritatea unor experti – avionul nu s-a ciocnit de un mesteacan, ci a fost sfâșiat de o bombă sau rachetă.
Deci, mesteacan sau o rachetă?
„Dintre cele doua ipoteze care se exclud reciproc, teoria mesteacanului pare „trasa de par”, pentru că până acum niciun mesteacan nu a reusit sa rupa aripa unui avion. Acest „mesteacan blindat” de Smolensk ar fi primul care a reușit asa ceva”- subliniază autorul.
„Desigur, în Rusia au fost tot felul de minuni, dar aşa ceva?” – scrie deputatul. Cu toate acestea de cele mai multe ori rachetele sunt cele care doboara avioane. Recent, „o rachetă a doborât o aeronava malaeziana in Ucraina,” – adaugă el.
„Teoria mesteacanului sună pentru mine si mai putin convingător, deoarece dovezile rămân în cutia neagră, care inca nici macar nu a fost atinsa de vreo mana poloneza – acestea rămân sub controlul deplin al autorităților ruse. Si daca se afla sub controlul lor, nu este exclus ca ele să fie supuse unei „procesări”. Și eu nu sunt convins că aceste copii nu sunt falsificate sau ca originalele nu ar putea fi falsificate”- a spus Wojciechowski.
Teoria rachetei, însă, este în contradicție cu experiența istorică: uciderea cetățenilor altui stat, inclusiv oficiali de top, este complet străina mentalitatii ruse și tradiției politice ruse, observa caustic euroalesul polonez.
Prin urmare, tabăra „raționala”, condusă de președintele Komorowski nu admite ideea că în Rusia ar putea avea loc un act de terorism, fara sa mai vorbim despre asasinarea președintelui polonez, rezumă Wojciechowski.
Avionul s-a prăbuşit în anul 2010 în apropierea aeroportului militar rus Smolensk, provocând moartea a 96 de persoane, inclusiv a preşedintelui Poloniei, Lech Kaczynski, a soţiei acestuia, a guvernatorului Băncii centrale poloneze şi a unor oficiali militari de rang înalt.
De Ziua Internaţională a Romilor (8 aprilie), Comisia Europeană susţine că există încă un drum lung de parcurs pentru integrarea romilor în UE.
Declarațiile lui Vladimir Putin făcute după anexarea Crimeei și începutul agresiunii ruse în Ucraina, nu sunt originale. Acestea ne amintesc cu durere de retorica Germaniei naziste între 1938-1939, când Hitler a decis Anschluss-ul Austriei, iar Europa a continuat să spere că totul se va termina in curand.
Economistul suedez Anders Aslund, cercetator la Institutul pentru Economie Internationala Peterson a selectat 12 declaratii ale lui Putin care ne amintesc retorica și argumentele cu care se justifica agresiunea Germaniei naziste, potrivit HB.
1. Ideea cheie a lui Putin este că cetățenia este determinată de factori lingvistici și etnici, și nu de cetățenie sau pașaport. Acest argument amintește de ideile filozofului german Johann Gottfried Gerner și „Tratatul despre originea limbii” scris de el în 1772, care a devenit baza naționalismului lingvistic german.
2. Argumentul despre importanța istorică a Crimeei și Sevastopolului pentru Rusia, care se presupune că îi ofera drepturi speciale asupra teritoriului respectiv. Putin a declarat, după cum urmează: „În inimile și mințile oamenilor din Crimeea au fost întotdeauna parte integrantă a Rusiei”. Germania nazistă își justifica la fel cuceririle de după 1938. Ce este grav că si Kiev, capitala Ucrainei, este de asemenea „istoric importanta” pentru Rusia, pentru că este leagănul ortodoxiei.
3. Dar istoria este nedreapta: „… Din păcate, ceea ce părea imposibil a devenit o realitate – regreta Putin – Uniunea Sovietică s-a prăbușit. Crimeea a devenit parte dintr-un alt stat. Rusia si-a dat seama că ea, de fapt, a fost jefuita”. Dar Putin continua: „Milioane de oameni s-au culcat seara într-o țară și s-au trezit a doua zi într-o altă tara, peste noapte transformandu-se într-o minoritatea în toate fostele republici sovietice, iar națiunea rusă a devenit unul dintre cele mai mari grupuri etnice din lume, împărțit de frontiere”. Aceeasi pozitie se exprima si la Berlin după încheierea Tratatului de la Versailles în 1919, cand Germania a pierdut teritorii de limbă germană. Rețineți că ambele evenimente – colapsul URSS în 1991 și Tratatul de la Versailles – au fost însoțite de creșterea sentimentelor revanșarde.
4. Granitele au fost trasate incorect: „După revoluție, bolșevicii, Dumnezeu să-i pedepseasca, au dat bucăți imense de teritoriu care a apartinut istoric Rusiei de sud, RSS Ucrainene. Apoi, în 1954, s-a decis să se acorde Ucrainei și Crimeea. A fost o inițiativă personală a lui Hrușciov”. Presupunând că unul dintre liderii sovietici a incalcat interesele Rusiei, Putin repeta plângerile germanilor pe seama Tratatului de la Versailles, care a fost considerat rezultatul unei trădari.
4. Granitele au fost trasate incorect: „După revoluție, bolșevicii, Dumnezeu să-i pedepseasca, au dat bucăți imense de teritoriu care a apartinut istoric Rusiei de sud, RSS Ucrainene. Apoi, în 1954, s-a decis să se acorde Ucrainei și Crimeea. A fost o inițiativă personală a lui Hrușciov”. Presupunând că unul dintre liderii sovietici a incalcat interesele Rusiei, Putin repeta plângerile germanilor pe seama Tratatului de la Versailles, care a fost considerat rezultatul unei trădari.
5. Liderii post-sovietici au tradat Rusia. Naziștii au susținut, de asemenea, că liderii Republicii de la Weimar au trădat Germania.
6. Ca și Hitler, care în 1939 vorbea despre deficiențele conducerii poloneze, Putin și-a exprimat compatimirea fata de ucrainenii nemulțumiți de liderii incompetenți (inclusiv de cei pe care el i-a sprijinit).
7. Putin a declarat că noul guvern ucrainean este ilegal. „Cei care au stat în spatele celor mai recente evoluții în Ucraina, au urmărit obiective diferite: ei pregăteau o alta lovitură de stat, planificau acapararea puterii, nu se opreau de la nimic. Au apelat la teroare, crime și haos. Principalii executori ai loviturii de stat au fost naționaliștii,.. neo-naziștii, rusofobii si antisemiții”. Destul de ironic faptul că Putin acuză guvernul ucrainean de nazism.
8. În ciuda nedreptatii care domină în lume, Putin a venit în ajutorul vorbitorilor de limba rusa oprimati:..”Cei care s-au opus loviturii de stat, au fost amenințati cu represalii și operațiuni punitive și prima în coada de așteptare a fost, desigur, Crimeea, vorbitoare de limbă rusă. În acest sens, rezidenții din Crimeea și Sevastopol au făcut apel la Rusia sa le apere drepturile si viata, pentru a preveni ceea ce se întâmpla, si acum se întâmplă la Kiev și Donețk, Harkov, în alte orașe din Ucraina. Desigur, nu am putut sa nu răspundem la această solicitare, nu am putut părăsi Crimeea și pe locuitorii săi aflati în necaz, altfel ar fi doar o trădare”. Acest lucru sugerează că Moscova se declara îndreptățita să se amestece în treburile altor țări, sub pretextul protejării rusilor, indiferent de dreptul internațional și acordurile existente.
9. Putin a negat implicarea în anexarea militară rusă, „Forțele Armate ruse nu au intrat în Crimeea, ele sunt deja acolo în conformitate cu acordul internațional. Da, ne-am consolidat gruparea noastra …”.
Cu toate acestea, acești soldați au ocupat parlamentul, aeroporturile și, ulterior, întreaga Crimeea, scuipand pe tratat de prietenie și cooperare semnat cu Ucraina, în 1997.
10. Putin a ridicat problema controversata a autodeterminarii: „În anunțarea independenței sale prin organizarea unui referendum, Consiliul Suprem al Crimeei s-a referit la Carta Națiunilor Unite, care ofera natiunilor dreptul la autodeterminare”. Insa chestiunea autodeterminarii nu este chiar atât de simpla. În cazul Ceceniei, Federația Rusa și-a exprimat (cu tancuri si tunuri) poziția total diferită. Da, în dreptul internațional există „dreptul la autodeterminare”, dar acesta încalcă celelalte trei principii: integritate națională, suveranitatea și inviolabilitatea frontierelor existente, care sunt recunoscute prioritate.
11. Ca și Germania nazistă, Putin a încercat să legitimeze anexarea Crimeei printr-un „referendum” fals, desfășurat sub supravegherea soldaților ruși și fără prezența observatorilor internaționali. „Pe 16 martie, în Crimeea a avut loc un referendum, a fost ținut în deplină conformitate cu procedurile și normele de drept internațional democratice. Rata de participare a fost de peste 82% din alegători. Mai mult de 96% au votat pentru reunificare cu Rusia”.
După Anschluss, în Austria „au votat” 99,8% din populație in favoarea unirii cu Germania.
12. Și, în sfârșit, principala concluzie a lui Putin: pentru toate este de vina Occidentul. „Partenerii noștri occidentali, condusi de Statele Unite ale Americii prefera în politica lor practica să nu fie ghidati de dreptul internațional, ci de dreptul celor puternici. Ei cred în exclusivitatea și unicitatea lor, care le permit să decidă soarta lumii, ca numai ei au dreptate. Ei acționează dupa bunul plac: aici și acolo folosesc forța împotriva statelor suverane, pentru a construi coaliții pe principiul „cine nu este cu noi este împotriva noastră”.
Cam în același mod Hitler a acuzat Marea Britanie și Franța, justificand ”nevoia” de a ataca Polonia.
Agresiunea militară rusă nu a avut niciun temei legal. Dupa doua decenii de dezarmare, forțele armate europene nu sunt în cea mai bună stare, iar UE nu este pregătită să-l înfrunte pe Putin. Acest lucru este, de asemenea, o repetare a scenariului din 1938.
Lui Putin nu-i pasa de adevăr și chiar mai puțin de tratatele sau reglementările internaționale, mai ales în cazul în care acesea nu îi sunt favorabile. Dacă el va obține Ucraina, președintele rus va ridica pretentii si asupra altor tari cu populație vorbitoare de limbă rusă.
Anchetatorii au motive să creadă că atacul ar fi avut ca origine Rusia, pirații avînd conexiuni cu regimul de la Moscova.
APR 07
Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a publicat rezultatele sesiunii de finanţare -ianuarie 2015. Ca și în anii trecuți, nu se știe pe ce bază au fost aprobate aceste finanțări. Lipsa de transparență e neschimbată.
Din Italia au fost aprobate 5 proiecte. Acestea sunt:
Iată și proiectele respinse:
Foarte interesantă este și lista ”proiectelor neeligibile”.
În cadrul acestei sesiuni, se menționează pe site-ul DRP, au fost înregistrate un număr de 671 cereri de finanţare, din care 140 de cereri au întrunit punctajul de minimum 25 de puncte şi au fost aprobate spre finanţare, 334 de cereri nu au întrunit punctajul necesar iar 197 de cereri nu au fost admise în etapa de evaluare şi selectare, fiind declarate neeligibile.
Eventualele contestaţii privind rezultatele procesului de evaluare şi selectare a proiectelor pot fi transmise către MAE – DPRRP în termen de 5 zile de la data înştiinţării, în conformitate cu prevederile Ghidului de Finanţare, prin poştă cu confirmare de primire, prin email (pe adresa dprrp@mae.ro) sau pot fi depuse direct la registratura MAE – DPRRP.
Uniunea Europeană se află la răscruce de drumuri, afirma George Soros, filantrop si finantist american de origine maghiara.
Decizia pe care UE o va lua în următoarele câteva luni va determina soarta sa pentru următorii cinci ani. Desigur, această decizie se referă la furnizarea de spirjin financiar Kievului.
Soros crede că Europa se confruntă cu două mari provocări – Grecia și Ucraina. Amandoua au nevoie de ajutor financiar, dar problema este ca UE nu dispune de mijloacele financiare pentru a ajuta ambele țări. Aparent, acest lucru dictează tactica actuala de a oferi ajutor celor doua în porții mici. George Soros sustine ca aceasta este cea mai mare greșeală a UE, care ar putea duce la sfârșitul sau ca forță politică, scrie NG.ru.
La urma urmei, Ucraina este acum in prim-planul apararii principiilor și valorilor europene. Din punctul său de vedere, sprijinirea apărarii Ucrainei de Putin este pentru Uniunea Europeană mult mai important decât sa faca pe plac mofturilor Greciei.
Totusi, razboiul din Ucraina a izbucnit un an in urma. De ce abia acum Soros trage semnalul de alarmă?
Finanţistul american consideră că acum Ucraina este pe punctul de a cadea în prapastia economica și financiara. Dezastrul financiar de la Kiev a izbucnit în luna februarie, când hrivna a scăzut la jumătate, iar Banca Națională ucraineana a cheltuit sume considerabile pentru a salva sistemul bancar de la faliment. Din cauza datoriilor imense în valută forte, firmele ucrainene și băncile se apropie de faliment. Consecința acestui colaps politic şi economic va fi milioane de noi refugiați, care vor copleși Europa. UE se va trezi între cei doi rivali pe scena mondială: Statele Unite ale Americii și Rusia. În aceste condiții, crede Soros, câștigătorul va fi Putin, pentru ca isi va atinge scopul principal – ruperea opoziției ucrainene.
Soros evită sa comenteze consecintele acestui scenariu: în cel mai rău caz vom asista la dezintegrarea țării. Insa mai grav va fi ca un astfel de scenariu ar putea duce la o slabire a sancțiunilor anti-rusești și, ca urmare, la sfârșitul UE ca forță politică. Soros afirma ca prăbușirea frontului european anti-rus va duce la distrugerea UE.
Miliardarul american afirma ca nu numai organizarea unui ajutor financiar masiv dar, de asemenea, şi sprijinul politic și militar acordta Ucrainei va salva Europa.
„Pentru a evita colapsul politic și economic al țării, este necesar să se facă totul pentru a sprijini Ucraina – inclusiv prin participarea la o confruntare militară directă cu Rusia”, a spus Soros.
Finantistul nu pare sa se teama nici de razboiul rece nici de unul fierbinte cu Rusia.
„Moscova va pierde la fel cum a pierdut și în trecut Uniunea Sovietică”, afirma Soros.
Din cauza politicilor imperiale ale președintelui Vladimir Putin, a sancțiunilor occidentale și prețurilor mai mici la energie, Rusia ar putea intra în faliment în 2017, sustin expertii canalului de afaceri polonez TVN24 Biznes i Swiat, pe baza celor mai recente date economice de la Moscova
Analistii postului tv au atras atenția asupra reducerii drastice a rezervelor valutare ale Federației Ruse, care sunt singura sursă de finanțare a deficitului bugetar sub sancțiunile occidentale și reducerea veniturilor ca urmare a scăderii prețurilor pentru petrol și gaze in lume.
„Timp de sase luni, rezervele Rusiei au scăzut de la 500 miliarde dolari la aproximativ 370 de miliarde de dolari. Daca rezervele vor mentine acest ritm de scadere, economia Rusiei se va confrunta cu falimentul deja din 2017, la exact 100 de ani de la Revoluția din Octombrie”, – arata postul de televiziune.
Experții remarca că rușii sunt mai săraci din cauza ambițiilor imperiale ale președintelui lor. Din cauza politicii agresive a Kremlinului contra Ucrainei, țările occidentale au impus sancțiuni împotriva Rusiei.
„Inflația în Rusia a crescut în martie la 16,9%. Acesta este în principal rezultatul deprecierii rublei, a sancțiunilor occidentale și embargoului rusesc pe produsele alimentare” – remarca canalul TV, menționând că anul trecut prețurile din Rusia au crescut cu cel mai rapid ritm din 2002 incoace.
TVN24 Biznes i Swiat constată că rubla s-a depreciat cu aproximativ 40%, salariul mediu național a scăzut cu 10%, iar numarul șomerilor a ajuns la aproximativ 4 milioane de persoane, sau 5,8% din populația economic activă.
„Când salariile sunt în scădere, iar prețurile în creștere, viața devine mai grea. Acesta este pretul platit de rusi pentru ambitiile imperiale ale lui Vladimir Putin” – sustine canalul tv.
In martie 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea, si a destabilizat situația din Donbas prin actiuni ale serviciilor speciale ruse și cu sprijinul armatei ruse, tari precum SUA, Canada, Japonia, Australia și UE, au introdus sancțiuni împotriva Moscovei.
Experții europeni au estimat că impunerea de sancțiuni economice a costat Rusia în 2014 – 23 miliarde de euro, iar în 2015 pretul va fi de 75 miliarde de euro.
La rândul său, ministrul de finanțe Anton Siluanov a declarat că economia Rusiei din cauza sancțiunilor țările occidentale pierde aproximativ 40 miliarde dolari pe an.
Această hartă, publicată de The Independent, şi elaborată pe baza unor date ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (IOT), este un detaliu al unei hărţi a lumii care clasează ţările în funcţie de probabilitatea ca patronul să fie o femeie.
In mod curios, anumite ţări din Europa Centrală şi de Nord, cum ar fi Olanda, Danemarca sau Austria, se situează în acest clasament în spatele ţărilor latine, ca Franţa sau Italia. De notat şi greşeala privind Germania, identificată ca ...Finlanda !
Les Echos, Paris – În ciuda crizei, finanţele europene dispun de resurse imense. Ce poate fi deci mai natural decât taxarea lor, pentru a degaja beneficiile necesare relansării economiei şi deficitelor care vor urma în viitor. În plus.
