Dacă vă aflaţi la Napoli, pe strada Foria, faimoasă pentru grădina Botanică şi clădirile istorice din secolul V, şi vreţi să gustaţi adevărata cafea espresso napoletană, vă puteţi opri la barul “Vittoria”. Surpriza va fi şi mai mare, pentru că de prepararea cafelei "ca la carte" se ocupă o româncă. O româncă imigrată de două ori: mai întâi, în Spania, apoi în Italia. Laura Sandu ne-a povestit care sunt diferenţele dintre cele două ţări, pentru un imigrant român. La o ceaşcă de cafea.
De la dialectul catalan, la cel napoletan
Sandu Laura are 27 de ani şi este originară din Iasi. A venit în Italia acum aproape doi ani, datorită unei verişoare care trăia aici, după o experienţă de şapte ani în Spania, în regiunea Barcelonei. Începuturile în Napoli nu au fost tocmai uşoare. A trebuit să o ia a doua oară de la capăt: prima dată învăţase limba spaniolă. "Aproape ca şi româna o vorbeam, dacă nu şi mai bine, la fel obiceiurile şi bucătăria catalană."
În Napoli a schimbat diverse case şi locuri de muncă, iar la un moment dat, unde muncea, i s-a reproşat că nu vrea sa faca efortul să invete
