În ultimul ‘Observator’, amintisem că odată cu ‘aducerea’ limbii române în Italia, nu este prima dată când se întîmplă să expunem româna la contactul cu o altă limbă romanică şi discutasem despre perioada când influenţa culturii – şi a limbii franceze – fusese foarte importantă pentru noi. Tema de azi este influenţa limbilor vecinilor noştri slavi asupra românei.Vom discuta cu Antonia Ciolac, 33 de ani (foto), cercetătoare la Institutul de Lingvistică 'Iorgu Iordan – Al. Rosetti' al Academiei Române, Bucureşti.
De multe ori, auzindu-ne vorbind, suntem întrebaţi dacă suntem ‘slavi’, ‘ruşi’ ori ‘ucraineni’. Există o bază lingvistică pentru asta?
Am fost des confundaţi cu slavii, din cauza faptului că avem sunete care nu există în limbile romanice vorbite în vestul Europei (franceza, spaniola, italiana). Subiectul este foarte complex, iar principalele şcoli europene de lingvistică au dezbătut cu pasiune temele principale ale limbii nostre; contactul cu limbile slave în Balcani este una dintre aceste teme. Suntem aproape toţi de acord că am împrumutat din limbile slave sunetele ă (a plăti, grădină, rană), î (a învârti, al cărui prim înţeles era ‘a dansa’, ‘a juca la horă’), h (Citeşte mai mult...
