Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia, marcate de proteste ale opoziției și suspiciuni de fraudă. Va fi la putere în următorii șase ani, dar eurodeputatul social-democrat german Knut Fleckenstein, președintele delegației parlamentare la Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia, spune că apar noi tendințe, promițătoare. Dumnealui ne-a vorbit într-un interviu despre ce așteaptă de la Rusia și relațiile acesteia cu UE.Au avut vreun impact asupra campaniei prezidențiale protestele recente legate de alegerile pentru Duma? Cum se dezvoltă situația politică în Rusia?
Protestele din decembrie legate de alegerile pentru Duma au marcat o schimbare importantă în Rusia. Această schimbare nu a afectat sistemul politic rus, dar a început să schimbe societatea rusă. Majoritatea oamenilor din stradă reprezintă clasa de mijloc, care cere respectarea drepturilor civile ale cetățenilor Federației Ruse. Acesta este un semn bun.
Ce înseamnă pentru relațiile UE-Rusia un nou mandat al lui Putin?
O bună cooperare între UE și Rusia este la fel de importantă pentru ambii parteneri. Președintele Putin este conștient de acest lucru. Cred că va permite Rusiei să joace un rol mai important, mai constructiv și mai responsabil pe scena internațională. Avem nevoie de o mai bună cooperare cu Rusia, de exemplu pentru a găsi soluții la situația din Siria și la amenințarea nucleară ce vine din partea Iranului.
Rusia a fost criticată pentru încălcarea drepturilor omului, dar rămâne un actor geopolitic important și un furnizor major de energie și cunoaște o creștere economică stabilă. Pe ce trebuie să se concentreze politica UE în relațiile cu Rusia?
Relațiile UE cu Rusia sunt construite pe principii economice, interdependența în sectorul energetic și cooperarea în domeniul vecinătății geografice. Nu este mereu ușor să ajungi la echilibrul adecvat între diferitele interese, în special când este vorba de îngrijorări legate de drepturile fundamentale și drepturile omului. Cred că UE ar trebui să consolideze dialogul politic, inclusiv cel dintre Parlamentul European și Duma de stat. Printr-un dialog continuu și semnificativ putem ameliora cooperarea și consolida angajamentul pentru valorile și obiectivele comune. Unul din scopurile noastre ar trebui să fie consolidarea contactelor între oameni, în special prin liberalizarea vizelor.
Mulți se opun controversatului acord împotriva contrafacerii deoarece îl consideră o amenințare la adresa libertăților civile și o piedică în accesul țărilor în curs de dezvoltare la medicamentele generice. Parlamentul European, care are un rol crucial în deciderea sorții ACTA, a organizat pe 1 martie un seminar în care deputaţii europeni au dezbătut acordul cu experți și reprezentanți ai societății civile.
Românul Paul Grierosu, care locuieşte în Irlanda şi este şomer, este atât de disperat să îşi găsească un loc de muncă încât a recurs la o metodă inedită pentru a-şi atinge scopul, respectiv aceea ce a-şi posta cererea pe o pancartă, relatează The Herald, în ediţia electronică de sâmbătă, preluat de Mediafax.
Deputaţii europeni sunt hotărâți să evite apariția unei alte crize similare celei actuale. Toamna trecută a fost adoptat un pachet legislativ ce prevede supravegherea sectorului privat din punct de vedere financiar. În această primăvară, Parlamentul a început să lucreze la un alt set de reguli pentru a evita îndatorarea excesivă a statelor membre și deficitele în creștere. Se urmărește identificarea dezechilibrelor economice la timp pentru a aplica măsurile corective necesare.
Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) a fost controversat chiar de când a fost propus. Acesta are scopul de a ameliora punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală la nivel internațional. Multe țări sunt îngrijorate că economiile lor ar putea suferi mari pierderi din cauza contrafacerii și pirateriei. Există, însă, temeri că acordul ar favoriza interesele marilor companii în detrimentul drepturilor cetățenilor.
Doi europarlamentari ai Ligii Nordului, Claudio Morganti şi Oreste Rossi, au luat apărarea Olandei, singura ţară care se opune intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.
Astăzi este Ziua egalității salariale. Pentru a putea câștiga ce au câștigat bărbații în 2011, femeile au muncit tot anul 2001 și în 2012 până pe 2 martie. Egalitatea între femei și bărbați este una din valorile fundamentale ale UE. Principiul egalității de remunerare între femei și bărbați datează din 1957, când a fost înscris în Tratatul de la Roma. Realitatea este, însă, diferită.
