Mai întâi l-am cunoscut pe bloggerul Richard Lomas: un englez simpatic, împătimit al tramvaielor, cu o scriitură tinerească și savuroasă, plină de umor, deși are 70 de ani. Răsfoindu-i paginile virtuale, în fața mea a prins contur o lume dispărută, la care nu am avut acces direct niciodată: România anului 1982.
Totuși, fotografiile sale cu străzi golașe, autobuze ruginite, tiribombe cu lanțuri grosolane, hoteluri-mastodont comuniste sau terase cu mese din fier acoperite de celebrele țesături în dungi îmi aminteau vag de pozele îngălbenite din cele câteva albume de familie care surprind ...
