"Comunitatea română din Italia este în acest moment doar o noţiune. Ea nu există decât la nivelul conştiinţei colective italiene şi este percepută, în general, negativ. Românii din Italia de astăzi sunt foarte numeroşi, foarte eterogeni şi foarte răsfiraţi, fără să aibă conştiinţa unei comunităţi". Astfel se prezintă realitatea românilor din Italia în viziunea istoricului Ioan-Aurel Pop, director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia între anii 2003-2007. Interviul pe care îl propunem abordează şi alte aspecte de interes: receptarea istoriografiei şi a culturii române în Italia, ecoul celor două publicaţii ale Institutului de la Veneţia "Annuario" şi "Quaderni" în mediile culturale şi ştiinţifice italiene.
Cum vedeţi prezenţa şi evoluţia socio-culturală a comunităţii româneşti din Italia?
«Comunitatea română din Italia este în acest moment doar o noţiune. Ea nu există decât la nivelul conştiinţei colective italiene şi este percepută, în general, cum spuneam, negativ. Românii din Italia de astăzi sunt foarte numeroşi, foarte eterogeni şi foarte răsfiraţi, fără să aibă conştiinţa unei comunităţi.
Sunt, natural, unii intelectuali de mare valoare, veniţi mulţi înainte de 1989, ca refugiaţi politici, producători de valori spirituale. Cei mai mulţi dintre aceştia au rămas doar o amintire!
