 Negocierile legate de încheierea unui acord comercial între SUA şi UE au fost amânate, din cauza închiderii parţiale a agenţiilor guvernamentale din America, scrie BBC News.Oficialii ar fi trebuit să se întâlnească în Bruxelles, săptămâna aceasta, pentru a discuta despre legăturile comerciale bilaterale. Preşedintele american Barack Obama şi-a anulat călătoria în Asia, din cauza blocajului financiar din SUA. Guvernul SUA a trimis sute de mii de angajaţi bugetari în concediu fără plată. Vineri, reprezentantul pentru comerţ al SUA Michael Froman a informat Uniunea Europeană că este imposibil să fie trimisă o echipă întreagă la Bruxelles, din cauza constrângerilor bugetare. Dar a subliniat că Washingtonul va continua să lucreze cu UE la redactarea unui acord, dar acesta va trebui să mai aştepte până când vor fi deblocate operaţiunile din America. Reacţionând la anunţul americanilor, comisarul european pentru comerţ, Karel De Gucht, a precizat că regretă această amânare. “Dar daţi-mi voie să subliniez că acest lucru nu ne va distrage atenţia de la scopul nostru, acela de a încheia un acord comercial şi de investiţii”, a precizat el. În acelaşi timp, Casa Albă a anunţat, vineri, că preşedintele Obama nu va mai participa la două summituri din Asia, unul fiind cel privind Cooperarea Economică Asia-Pacific din Indonezia. Decizia a fost luată “din cauza dificultăţilor de a organiza călătorii în străinătate în contextul blocajului financiar”. Pe de altă parte, directorul FMI, Christine Lagarde, a avertizat că un eşec în a creşte limita datoriei SUA ar fi o ameninţare mult mai dură la adresa economiei globale, decât actualul blocaj financiar. Ea a spus că este o misiune critică aceea ca autorităţile americane să ajungă la un acord privind limita datoriei. Comentariile lui Lagarde au fost susţinute de Trezoreria Americană, care a precizat că această problemă a datoriei publice ar putea conduce la o criză financiară la fel de dură sau chiar mai dură decât cea din 2008.          
|
Banca Mondială s-a alăturat FMI în a deplînge performanţele actuale ale economiei ucrainiene, scrie Euronews.
Recent, FMI a amânat acordarea unui împrumut de mai multe miliarde de euro Ucrainei, după ce agenţia Moody’s a scăzut ratingul de ţară; iar acum BM spune că în 2013 creşterea economică va fi aproape de zero şi ajutorul financiar nu este eficient. “Sprijinul financiar a fost extrem de mult forţat de preţurile foarte scăzute la gaze naturale şi încălzire, pentru că atunci când nu-ţi recuperezi costurile, nu are niciun sens ca altcineva să investească, pentru a îmbunătăţi acel sector”, a spus directorul BM pentru Moldova, Belarus şi Ucraina, Qimiao Fan. Creditorii externi vor ca ucranienii să plătească preţuri mai apropiate de piaţa energetică europeană. Consumatorii se plâng însă de nivelul salariilor şi spun că nu vor putea plăti şi se tem că vor îngheţa în case. Tarifele reduse au descurajat investitorii străini, deşi infrastructura veche din industria de gaze şi petrol a Ucrainei are nevoie disperată de bani şi modernizări. Electoratul vitează însă şi în 2015 Ianukovici ar putea fi reales în funcţie, precizează sursa citată. ”Reformele în sectorul energetic nu pot fi grăbite şi nu poţi creşte tarifele rezidenţiale când populaţia nu le poate plăti”, a spus un parlamentar din Partidul Regiunilor, Vitaly Khomutynnik. Investitorii vor să intre pe piaţa ucraineană, dar sunt nemulţumiţi de ideea de a aştepta mai muţi ani, înainte de a-şi recupera banii investiţi, dacă şi-i vor recupera vreodată.
|
 UE a început o acţiune în justiţie împotriva gigantului energetic rusesc Gazprom, a anunţat comisarul european pentru concurenţă, potrivit EUObserver.La un eveniment organizat pentru a marca Ziua Competiţiei Europene, în Lituania, la Vilnius, comisarul Joaquin Almunia a confirmat faptul că executivul comunitar a început să redacteze un document formal împotriva firmei ruseşti. El a refuzat să speculeze asupra acestui caz, care va pune gaz pe foc în relaţiile deja tensionate dintre Rusia şi UE, din cauza presiunilor Moscovei asupra fostelor state sovietice care vor să se apropie de Europa. “Ar fi premarut să anticipez următorii paşi care vor fi făcuţi în această investigaţie, dar acum am trecut la faza în care pregătim o declaraţie cu obiecţii”, a explicat el. Dar declaraţia publicată de guvernul lituanian, în aceeaşi zi, a dezvăluit că executivul european îşi va încheia lucrarea până în primăvara lui 2014. Almunia a confirmat faptul că ancheta se referă la Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Litiuania şi Polonia. Acţiunea este o victorie semnificativă pentru Lituania, ale cărei plângeri legate de creşterea preţurilor de către Gazprom a dus la lansarea unei investigaţii în 2011. Ţara baltică a făcut din politica energetică o prioritate cheie a preşedinţiei sale de şase luni în fruntea UE. Premierul de la Vilnius, Algirdas Butkevicius, a descris gestul UE ca fiind “de importanţă crucială” pentru ţara sa. Acuzaţiile la adresa Gazprom arată că această companie abuzează de poziţia sa dominantă pe piaţă, pentru a cere preţuri exorbitante pentru gaze, ceea ce împiedică ţările cliente să-şi diversifice furnizorii de energie. Lituania a spus că plăteşte cu 35% mai mult decât Germania pentru gazele naturale, conform unui contract cu Gazprom. În ceea ce o priveşte, compania rusească a anunţat că nu a primit încă nicio informare oficială din partea Comisiei Europene şi nu a încercat să facă nicio concesie pentru a se ajunge la un compromis. Potrivit reglementărilor UE, Gazprom, care a avut un profit de109 miliarde de euro în 2012, ar putea primi o amendă de 10% din veniturile sale anuale. Amenda de 1,1 miliarde de euro impusă gigantului din domeniul software Intel, în 2009, este cea mai mare amendă antitrust de până acum, acordată de Uniune, precizează sursa citată.
|
YESTERDAY
Circa 86% dintre români nu au intenţia de a pleca să muncească într-o ţară UE în următoarele şase luni, arată un sondaj de opinie dat publicităţii joi de PSD Diaspora, în cadrul unei conferinţe de presă.
Sondajul a fost realizat de Operations Reaserch la comanda S&D în România în acest an, pe un eşantion de 1.250 de respondenţi. El a venit ca răspuns la retorica alarmistă a unor oficiali britanici privind efectele ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii pentru români şi bulgari de la 1 ianuarie 2014.  Potrivit sondajului, 88% dintre români nu au fost plecaţi mai mult de 3 luni la muncă în străinătate, 4% au fost plecaţi o singură dată, iar 8% de mai multe ori. Românii care au răspuns afirmativ la ultimele două întrebări au avut ca destinaţii predilecte Italia (30,84%), Germania (13,97%), Spania (9,37%), Olanda (5,29%) şi Ungaria (5,09%), la polul opus aflându-se Portugalia (0,80%), Danemarca (0,57%) şi respectiv Belgia (0,24%). De asemenea, la întrebarea privind intenţia de a pleca în străinătate pentru a munci în următoarele şase luni într-o ţară UE, nu mai puţin de 86% dintre români au răspuns 'nu', iar 12% au răspuns afirmativ. Întrebaţi în ce ţări ar prefera să muncească în Citeşte mai mult...
|
